Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Ziua
Anul şi data apariţiei: 23-02-2009
Tematica: problema emigranţilor români din Italia
Categoria articolului: editoriale
Autorul articolului: Rares Bogdan
Titlul articolului: Bahrtalo, România! Basta, Italia!
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=22046


Numele cotidianului

Articolul: 

Bahrtalo, România! Basta, Italia!

Faptul că scandalul imigranţilor romi şi români din Italia are puternice conotaţii politico-electorale nu mai reprezintă o surpriză.

Faptul că acest scandal contrafăcut de politicienii peninsulari şi presa italiană, alimentat însă puternic de neroziile şi golăniile săvârşite de unii conaţionali ai noştri, poate duce la reglări de conturi interne reprezintă oarecum o surpriză.

Pentru anumiţi foarte puţin distinşi politicieni  nu contează decât dacă în urma scandalului italian nu ar putea cumva să-i solicite demisia actualului ministru de Externe Cristian Diaconescu şi, ulterior, impunerea ca ministru de Externe pe portofoliul PSD a actualului preşedinte al Comisiei de Politică Externă din Senat, Titus Corlăţean. Nu pot înţelege cum cineva nu ar vedea diferenţa dintre un cal şi un măgar, dar văzând cine şi cum a ajuns să conducă social-democraţia în România, ne putem aştepta la absolut orice. Inclusiv la impunerea ca ministru de Externe a liderului social-democrat atotputernic “care este”.

 Să vorbeşti doar pe coridoarele puterii de schimbarea unui ministru care încă nu a reuşit să-şi dovedească virtuţile de diplomat desăvârşit decât în negocierile cu clanurile puterii din PSD este o inepţie. Cu siguranţă, dacă Diaconescu a reuşit să treacă prin furcile caudine ale intelectualilor autentici şi  ale marilor oameni de stat, ale unor şefi de clanuri de partid ca Vanghelie, Oprişan, Mazăre, Mitrea, Nicuşor Constantinescu sau Liviu Dragnea, viitorul său în negocierile externe nu poate fi decât fulminant. In discuţiile pe care distinsul social-democrat Diaconescu le va purta astăzi la Roma cu omologul său nu comportamental, ci doar la nivel de portofoliu- Franco Frattini, cu siguranţă românul nostru va reuşi sa-i explice acestuia de ce nu se pot expulza la voia întâmplării dintr-o ţară membră UE într-o altă ţară membră UE cetăţeni comunitari, fie ei şi romi, ţigani sau ce or mai fi.

De asemenea, ministrul de Externe de pe plaiurile mioritice va putea, eventual, să transmită aproape personal Ministrului de interne Italian, Roberto Maroni, că decizia Consulului general al României de la Torino, madam Buje, a fost una pur personală şi nu a fost însuşită de diplomaţia românească. De altfel, dacă analizăm reacţia doamnei Buje, care a decis să-şi trântească poşeta frontal în Internele Guvernului Italian, ajungem la o altă problemă spinoasă, cea privind popularea cu retardaţi a misiunilor diplomatice ale României.

Poate, după ce se va sfârşi criza imigranţilor aducători şi făcători de rele din Italia, Ministrul de Externe, ce sper să rămână acelaşi Diaconescu, spre nemulţumirea unor aculturali din PSD, să se aplece puţin şi asupra celor care populează diplomaţia. Nu ar strica să fie puţin primenit acest corp! Dar revenind la ceea ce se întâmplă pe tărâmul surorii mai mari de gintă latină, trebuie spus că reacţia italienilor cu privire la romii-ţigani de cetăţenie română, deşi este cu siguranţă exacerbată, are şi cauze reale. Dacă toţi cei plecaţi după pizza, pastă, parmegiano reggiano, prosciutto di Parma şi olio extra vergine di oliva şi-ar vedea frumos de treabă, cu siguranţă reacţia italienilor ar fi mult diminuată ca intensitate.

In momentul în care însă furturile, jafurile, infracţiunile cu violenţă, omorurile şi atacurile armate au legătură strânsă cu taberele de romi de la marginea oraşelor italiene, ne putem întreba dacă reacţia noastră ar fi alta în cazuri similare. Adevărul este întotdeauna la mijloc şi sigur că el deranjează atât patriotarzii români, care refuză să vadă mizeriile săvârşite de conaţionalii noştri pe tărâmuri străine, cât şi formaţiunile de extremă dreaptă italiene, din care unele au ajuns să ia loc la masa Guvernului Berlusconi.

Guvernul Italian  şi-a găsit un excelent debuşeu preelectoral în faţa crizei locurilor de muncă ce măcina deja Italia, iar nostalgicii perioadei Musollini visează alături de Ignatzio la Rusa, Antonio Manganelli, Roberto Maroni, Mara Carfagna, Luca Zaia, Roberto Calderoli şi chiar Franco Frattini şi Silvio Berlusconi  la momentul în care Italia va fi “castrată” în Europa.

Rareş BOGDAN

rares.bogdan@ziua.ro

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.